Este Europa pregătită să poarte un război cu Rusia?

Serviciile de informații avertizează asupra unor noi acțiuni provocatoare din partea Rusiei în lunile următoare, inclusiv posibile acte de sabotaj, atacuri aeriene sau chiar o invazie terestră limitată.

Presa europeană și nord-americană analizează nivelul de pregătire al Europei pentru a purta un conflict direct.

Șeful serviciilor secrete cehe atenționează asupra posibilității unei incursiuni rusești la scară mică pe teritoriul NATO în câteva luni, în timp ce liderii țărilor baltice îndeamnă să nu se creeze panică excesivă.

Unii experți în securitate văd aceste avertismente ca pe o tactică politică de a uni societatea pentru a răspunde unei amenințări comune, în timp ce alții spun că Rusia exploatează cu nerăbdare această anxietate.

Unii experți militari consideră că tacticile NATO sunt depășite pentru a purta un război modern, în special în ceea ce privește abordarea atacurilor cu drone și cu rachete balistice.

Comentatorii sunt, de asemenea, îngrijorați de dependența Europei de informații și sprijin logistic din partea Statelor Unite. Postul de televiziune american CNN spune că este puțin probabil ca americanii să dorească să se lupte pentru Coridorul Suwalki.

Invazia este „o chestiune de luni”

Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate ceh BIS, a declarat pentru cotidianul britanic The Guardian că o invazie rusă la scară mică în teritoriul NATO ar putea avea loc în câteva „luni, nu în câțiva ani”.

Planurile Kremlinului ar putea presupune, de asemenea, intensificarea activității cu drone, operațiuni provocatoare desfășurate sub un steag fals și o campanie masivă de influențare, conform lui Koudelka. El menționează, însă, că „mulți oameni fac tot ceea ce este posibil pentru a se asigura că acest lucru nu se va întâmpla”.

Între timp, oficialii din cele trei țări baltice sunt mai rezervați cu privire la perspectiva unei escaladări serioase, citând resursele limitate ale Moscovei în Ucraina.

„Nu vedem semnalele unui atac iminent”, a declarat pentru The Guardian Normunds Mežviets, directorul general al serviciului de securitate de stat VDD din Letonia.

Deși există indicații că Moscova se pregătește să ia măsuri mai decisive în Europa, „rămâne încă de văzut dacă au planuri explicite și concrete sau dacă acestea se încadrează doar în contextul încercărilor lor generale de a răspândi frică și incertitudine în rândul membrilor societății occidentale”, adaugă el.

Politicienii baltici avertizează, de asemenea, că exagerarea perspectivei unui atac iminent ar putea face jocul Rusiei.

Șeful serviciului de informații și securitate militară al Suediei, Thomas Nilsson, a declarat pentru The Guardian că intensificarea recentă a sabotajului rusesc are mai multe obiective: reducerea sprijinului pentru Ucraina, introducerea de diviziuni între membrii NATO și alarmarea populațiilor europene.

Potrivit celor trei șefi ai serviciilor secrete, campania de sabotaj a Rusiei în Europa s-ar putea intensifica în lunile următoare.

Site-ul belgian La Libre îl citează pe șeful armatei belgiene, Frederik Vansina, care a declarat că există un consens în cercurile serviciilor de informații că Rusia va fi suficient de puternică pentru a ataca NATO înainte de perioada 2029-2030.

El adaugă, însă, că Rusia ar putea să atace chiar mai devreme.

„Efectul de mobilizare în jurul drapelului”

Unii experți cred că avertismentele ascund motivații politice, atât din partea țărilor europeane, cât și din cea a Rusiei.

Site-ul pan-baltic Delfi susține că amenințarea ar putea fi exagerată.

„Donald Tusk și Friedrich Merz s-ar putea baza pe aceleași surse de informații, care, la rândul lor, s-ar putea baza pe o campanie deliberată de dezinformare a Rusiei. De asemenea, este posibil ca aceștia să-și fi făcut declarațiile dramatice tocmai pentru a transmite un mesaj în mod public: NATO nu va trece atacurile cu vederea”, conform lui Delfi.

În mod similar, cotidianul polonez Rzeczpospolita îl citează pe locotenent-colonelul Maciej Korowaj, un fost ofițer al Serviciului de Informații Militare al țării, care spune că politicienii invocă amenințarea din partea Rusiei pentru a uni societatea - bazându-se pe așa-zisul „efect de «mobilizare în jurul drapelului»”.

Rusia contribuie, de asemenea, la „haosul informațional”, având scopul de a-i forța pe cetățenii polonezi să exercite presiuni asupra autorităților pentru a oferi concesii Rusiei, potrivit Annei M Dyner, o analistă la Institutul Polonez pentru Relații Internaționale (PISM).

Ziarul citează, de asemenea, un membru anonim al agențiilor de informații poloneze care a declarat că Rusia caută să desfășoare acțiuni care nu se încadrează în rândul celor purtate într-un război convențional și că Moscova ar putea recurge și la atacuri executate sub steag fals.

Astfel de provocări ar putea implica o incursiune a unui avion rusesc sau un atac cu drone asupra unui port sau a unui terminal de gaze, dar este puțin probabil să se declanșeze un război la scară largă între Rusia și NATO, conform site-ului web, care citează experți.

Tacticile NATO devin „depășite”

Agenția de știri Reuters avertizează că armele și tacticile NATO riscă să devină depășite, dat fiind progresul rapid al evoluțiilor de pe câmpul de luptă din Ucraina.

Analiștii insistă că dronele reprezintă o provocare deosebită.

În iunie, Reuters a participat la un exercițiu militar NATO lângă Paldiski, în Estonia, în cadrul căruia trupe americane și europene au tratat zeci de victime simulate în spitale de campanie amplasate în condiții de război. Dar exercițiul a avut loc pornind de la premisa că NATO ar putea controla spațiul aerian de deasupra spitalelor - lucru care nu mai reprezintă o certitudine în era dronelor ieftine, discrete și de lungă distanță.

Oficiali ucraineni citați de Reuters spun că birocrația militară a alianței NATO se chinuie să absoarbă lecțiile războiului din Ucraina. Un ofițer ucrainean care a participat în România la antrenament NATO privind operațiunile psihologice a declarat pentru Reuters că unele materiale de instruire ale Alianței se bazau încă pe studii de caz din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Reuters adaugă că războiul din Ucraina a scos la iveală și dependența Europei de sistemele antirachetă sofisticate ale Statelor Unite, precum cel Patriot.

În iulie, Ucraina și nouă țări europene aliate au început să dezvolte un scut balistic paneuropean, cunoscut sub numele de Freyja. Proiectul este un consorțiu de aproximativ o duzină de companii, firma ucraineană Fire Point fiind principal partener din sectorul privat.

Factorul american

Într-un articol din cotidianul belgian L'Echo, jurnalistul Vincent Georis afirmă că „Europa se reînarmează, dar nu este pregătită”.

El spune că Europa nu poate susține un război prelungit cu Rusia de una singură, fără asistența Statelor Unite, deoarece depinde încă de Washington pentru informații, monitorizare și pentru sprijin logistic.

„În cazul unui conflict cu Rusia, arsenalele europene ar ajunge suprasolicitate după doar câteva zile de luptă. Rusia, la rândul său, și-a transformat economia într-o mașină de război. Produce obuze, rachete și drone în masă și deprinde lecții de pe linia întâi a frontului”, spune Georis.

Postul de televiziune american CNN a spus că angajamentul lui Donald Trump față de clauza de apărare reciprocă a alianței NATO este incert.

„Întreabă-te dacă Trump ar intra în război cu Rusia pentru o bucată de pământ numită Coridorul Suwalki? Ar fi americanii pregătiți pentru așa ceva? Întrebarea este de la sine înțeleasă”, spune CNN.

„Moscova știe acest lucru”, adaugă acesta. „Iar acest lucru, în sine, subminează abilitatea de descurajare.”

Temeri în România și Ungaria

Președintele român Nicușor Dan a declarat pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amenințarea pe care o reprezintă dronele, deși țara și-a îmbunătățit capacitățile de răspuns, conform agenției de știri române Agerpres.

Dan adaugă că Statele Unite au oferit sprijin României cu echipamente pentru detectarea și doborârea dronelor.

Un raport al portalului austriac de știri oe24.at preia o știre de pe un canal rusesc Telegram care susține că Rusia va face disponibile încă 16.000-20.000 de paturi în spitalele civile în această toamnă, pentru acordarea tratamentelor medicale pentru soldați.

Aceste măsuri se vor lua majoritar în partea de nord-vest a țării, care se învecinează direct cu statele membre NATO.

Expertul în securitate, Nico Lange, declară pentru oe24.at că ar fi o greșeală uriașă să interpretăm acești pași drept o simplă măsură luată pentru a compensa pentru pierderile din Ucraina.

„Nu ar trebui să ne consolăm, spunându-ne că doar Ucraina contează pentru Putin”, spune Lange.

Conform ATV, acest lucru amintește de pregătirile sumbre făcute pentru invazia Ucrainei în 2022.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.